file de poveste...

Intre degetele lipite cu de -a sila de stratul gerului crapat peste noapte, se evapora cercurile rupte ale fumului. Tigara se pufaie intre doua buze inclestate, mintea se sparge de oblonul scaunului, farame de sticla aruncate de prosti la gunoi! Salvati natura, fiti eco. Bla bla...Scrum de tigara pe jos. Arde! Arde iadul lor, arde farama de iarba verde ratacita din zilele de vara. S-a dus dracu' mucul! Strivit de varful picioarelor infipte in zidul noroios se ghemuie spre groapa comunala. La fel ca ceilalti...
Tramvaiul a ajuns OZN. Isi arunca rotile peste viitorul scurs in ghiare de portelan. Se sparge! Ups. Am mai gasit un embrion. In groapa comunala...isi doarme durerile inconstiintei, plange mut durerea vagaunei insangerate. A mai plans ieri pisica pentru coada ei halita de Azor. Rrrrrrrr...miauuuuu...ham..miammmmm...vine razboiul. Sageti si suliti, saci cu bani ascunsi in buzunare patriarhale, se dau in barci. Puterile imputite isi etaleaza aurul ruginit din rafturile prafuite ale existentei. Criza financiara...ha ha ha ha ha. Ilar Icar isi incerca primul zbor deaspura unui cuib de cuci pana i s-a topit ceara din aripi. Desigur din cauza crizei ...nu avuse bani sa-si cumpere mai multa ceara.
Sfarrrr....se prajeste petecul de pamant sub presiunea mucului presat...Nervii...azi se invart liliecii lui Batman in secolul XXI. Vin virusii peste noi! Acoperiti-va....sau treceti si voi la groapa comunala. Locul in care Scaraoschi invarte cu furca industriile lui Alighieri din Divina Comedie. Curvele, Bastanii, Betivanii, Spintecatorii,Hotii. Un vagabond inca intinde mana la portile purgatorului.Acolo stau inghemuiti cei cu bube si lepra. Ca la recuperare. Isi ispasesc pacatele.Saracul..el ce stie?
Iar tramvaiul. Zguduie portile Raiului. Adam si Eva danseaza inca pana sa vina a dracu' sarpele cu petece maro, servindu-le marul in limba subtire. Ah...veninul. Cine e seful? Dumnezeu? Lucifer? Spune!!!...clipat de gene amortit ..pe tine azi cine te iubeste? Parca ai fi Cartarescu jelind doliul din venele sale : " cand ai nevoie de dragoste/ cand trebuie sa iubesti nu esti iubit/cand esti la pamant nici o femeie nu te cunoaste." Narcis se priveste in ochiul de sticla al apei asteptand-o pe Afrodita, Gladiatorii isi rup bratele in gemetele leilor infometati de un Cezar - frate cu Iuda Iscarioteanul. Baraba este rascumparat, un mare Domn moare pe Cruce pentru ca noi, "poporul ales" ne distram in desert cu demonii de aur, dansam si cantam, ne lafaiam sufletele ipocrite in muradria trupurilor.
O Marie Magdalena face covor din pletele sale pentru acelasi Mare Domn. Azi culegi margarete.Maine campul care mirosea a verde intr-un ieri...a putrezit. Nu a mai avut UE bani de ingrasamant natural. Vacile nu se mai ca**.
Te-ai pierdut printre randuri? Eu nu...

Septembrie cald cu sunetul vantului printre frunzele aramii, sopteste despre iubirile infiintate in zi de toamna. Ce sta oare adunat in rochia si pantofii albi pe care si-i pune la inceput de drum? Val de emotie curge organza alba peste chipul imbujorat de bucurie, nerabdare, dor de fericire, iubire nebuna nebuna. Framantari de palme, clipiri nervoase de gene si zambet larg larg. Azi se intampla minunea. Peste pielea scaldata de trandafiri, laptele alb din florile crinului tzese vesmantul cel mai de pret al zanei.
,, Azi imi vei fi doamna si stapana a inimii". Valsul printre sclipiri de momente incepe. Tocul alb tremura in sanul multimii. Mi-am luat din zilele in care rumegam nesiguranta intre dintii de sticla, gata sa se sparga in clipe de neatentie. S-au rupt zilele in care nelinistile ma incolteau, dorul de parfumul celei care mi-a dat viata s-a ingradmadit si el intr-un sentiment de multumire, armonie ca in sfarsit plutesc. Revad cu drag orele in care timpul era verde-crud. Mi se rupeau venele de neplacerile negreselor, si de tacerea lor...a oamenilor de pe strazile cu teii parfumati a' lui mai.Suflete zdorbite, prietenii rupte. Ani buni din viata. Crema de ecler si cremsnit. Ah azi le iubesc mai mult ca oricand! Inchid usile trairilor mele, pentru a dezlega lacatul fericirilor. Ati vazut? Dumnealui imi prinde petale de crizanteme albe in par. Azi sunt mireasa! Mi se implineste visul din copliarie. Stiti voi...Acela cu printese si printi, un cal alb...si fericire. Pocale mari de fericire. Azi beau din cupa lalelei, laptele spumos de sampanie. Pentru ca azi, rochia mea e cea mai frumoasa din Univers!

P.S.: Articolul de mai sus l-am rupt din file de viata. Restul e fantezie....

Sinele de otel mananca din rotile tramvaiului trezite la inceput de zi. Borboane de apa nisipoasa peste o piele stransa inca de somn. E luni in zori, cand nu ai chef de strazi ingramadite, fete crispate, buze lalaie ingramadite intr-un colt de chip, ochi transparenti goi, de dincolo de realitate.
Spuma de cafea - momentul de scapare inainte de intalnirea cu Jack Spintecatorul(shefu/shefa). Nu se streseaza prea tare. Cizmele gri ii incatuseaza picioarele, rujul rosu din stratul gurii, si zambetul larg, se scalda inca in spuma dulce-amaruie a cafelei de la tonomatul de jos. E luni....de marti tramvaiul goneste

Azi cred ca mi-am oprit pentru o clipa zborul care m-a obosit. Mi-am lipit tampla de unghia palmei, mi-am vorbit cu mintea si sufletul. Le iau pe rand sa le intreb despre ele. A descoperit unghia mea tacerea lor, a umbrelor de picioare si aripi, de corp ce te poarta departe in stari de visare cand vrei sa evadezi din tine.
Zborul mi l-am poposit pe un colt de munte deasupra marii, langa lamii aceeia dulci de Ravello. Visare cu ochii larg inchisi, un sentiment de mi se zbarnie madularele din adancul oaselor. E placut sa te bucuri de dulcele gust al marii, de anii copilariei pe care i-ai scaldat in flori mov din fata casei, de flashurile scurte ce iti revin: descult prin nisip, zambet inocent, haine rupte in via de langa zoo, capsuni adunate in palme, pisicii cu blana gri-alb, negru, Alex, Gherutza..he he...miau!
Ma infasor in aripi cu talpa agatata de un varf de aer pierdut dincolo de stanca. Goala. De prejudecati, manie, rautate, invidie, complexe, sentimente sau trairi. Acest octombrie cu zile galbene inca se mai iubeste cu soarele, si nasc fericiri. Am zarit ieri in zborul meu oameni cu zambete pe buze. Credeam ca il pierdusera...dar nu. Si atunci mai puternic vrei sa zbori pentru ca iti apartin cartea si randurile pe care le notezi, seara sau ziua, cand mananci sau dormi. E minunat sa alegi lucrurie simple. E si mai minunat sa le complici, sa le descurci, sa le asezi pe rand..la locul lor. Bratari feng shui, star la Holywood, concerte rock, zbenguiala, dans de fluturi, aschii mari.Gandurile lor gramada.
De nostalgie s-au oprit aripile si de gust placut dupa clipe in care timpul era continuu;fara zi, fara noapte. Mi-am cumparat fericirea de la chioscul din colt. E ieftina cand stii cum sa o vrei. Nuante de mov se scutura dintre nori. E "curcubica" cu pantofii de lac galbeni. Se mai plimba si azi cocotata pe sinele trenului, asteptandu-l maxim sa vina. Azi iubesc oamenii. Pe toti.